Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
Cuvântul afereză derivă din „aphairesis“ care în limba greacă înseamnă „a îndepărta, a scoate din“. Afereza sau hemafereza este procedeul prin care sângele recoltat de la o persoană este separat în părţile lui componente, cu păstrarea unuia sau mai multor componente şi cu returnarea celor rămase subiectului. Procedura este numită plasmafereză – dacă se recoltează plasmă, sau citafereză – dacă se recoltează un component celular. (...)
Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
Textul supus atenţiei cititorilor noştri este oarecum diferit de celelalte. Ar putea fi cea mai cuminte şi în acelaşi timp cea mai şocantă abordare a realităţilor din Compartimentul Clinic de Endocrinologie care funcţionează în cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa, într-o clădire separată (un „pavilion“!), clădire care, din ce ni s-a spus, nici măcar nu există în actele oficiale ale Spitalului. (...)
Săptămâna internaţională a artritei şi osteoporozei, cuprinsă între 12 octombrie (Ziua Mondială a Artritei) şi 20 octombrie (Ziua Mondială a Osteoporozei) a fost marcată printr-o conferinţă de presă, la care au participat dnii dr. Cătălin Codreanu (preşedintele Ligii Române contra Reumatismului) şi dr. Marius Albulescu (reprezentant al companiei Sanofi-Aventis România), precum şi dna Sanda Ţăranu, în calitate de pacientă. (...)
România are nevoie de un plan naţional de cinci ani privind stimularea şi dezvoltarea îngrijirilor paliative, plan care să fie susţinut de toate ministerele şi de reprezentanţii tuturor organizaţiilor active în domeniul sănătăţii, cum ar fi organizaţiile profesoniştilor din sănătate, cele ale pacienţilor şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. (...)
Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
Riguros, exigent cu sine şi cu o anume intransigenţă faţă de alţii, laborios, prolific, dl Leonard Gavriliu nu se dezminte şi, atent la viaţa ştiinţifică naţională şi internaţională, înţelept apreciind-o pe o scală între suficient şi necesar în diverse grade, oferă o a doua ediţie a interesantului DICŢIONAR DE CEREBROLOGIE. (CREIER ŞI PSIHIC), apărut la Ed. Moldopress. (...)
Găsirea unor revigorante menite să contribuie cât mai eficient la combaterea şi – mai ales – la prevenirea unei anumite fragilităţi a organismului (care, uneori, este explicabilă, dar adesea nu are cauze explicite) constituie o preocupare majoră pentru unii cercetători – de unde şi tema unor articole din nr. 930 al cunoscutului hebdomadar belgian LE GENERALISTE, ce ne-au atras atenţia de astă dată. (...)
1. Ca să creezi unităţi spitaliceşti cu specialişti competenţi, responsabili şi stabili, trebuie să existe în primul rând oameni (profesionişti în domeniu) care să vrea să te înveţe, să ştie să o facă, să fie capabili de a-şi transmite ştiinţa mai departe cu dăruire şi profesionalism (există multe „găuri negre“ în foarte multe specialităţi, de exemplu, chirurgi care să execute cu precizie paratiroidectomii subtotale la pacienţii renali cronici în stadiul dialitic). (...)
Tuberculoza continuă să reprezinte o ameninţare majoră pentru starea de sănătate a populaţiei de pe întreg globul, mai ales ca urmare a numărului mare de cazuri înregistrate şi a apariţiei unor forme de TB rezistentă la medicamentele antituberculoase uzuale (MDR–TB). (...)
Doctorul Charles Mérieux (1907–2001) a fost un binefăcător al umanităţii, cum îl caracteriza acad. Nicolae Cajal şi continua: „inventiv, temerar, gata să se sacrifice pentru cel în suferinţă a vegheat la sănătatea oamenilor şi animalelor, fiind, totodată, un clarvăzător, care luând pulsul prezentului putea discerne conturul viitorului“. (...)
Cei mai mulţi copii se nasc din întâmplare. Nu este şi cazul meu. Eu am fost concepută pentru a salva viaţa surorii mele. (Andromeda „Anna“ Fitzgerald) (...)
SMSPR intenţionează să publice până la sfârşitul acestui an cel de-al doilea număr al publicaţiei sale literare „Fântâna din Kos“. Numărul „inaugural“ a fost lansat cu succesul cunoscut la „Gala Viaţa medicală – 2009“. (...)
Bolile cardiace congenitale – BCC (cele mai frecvente fiind DSV, stenoza valvei pulmonare, DSA, PCA, tetralogia Fallot, coarctaţia de aortă, stenoza aortică, transpoziţia de vase mari) afectează aproximativ 0,8% din nou-născuţi. În condiţiile unui tratament adecvat, 85% ajung la vârsta adultă. Se estimează că în Europa trăiesc două milioane de adulţi cu BCC, iar în România – 60.000. (...)
Foarte mulţi tineri prezenţi cu rezultate ale propriilor studii clinice, participanţi din toate centrele universitare ale ţării, un program flexibil, respectat însă cu rigurozitate, ospitalitatea gazdelor, direcţii proprii de cercetare şi lucrări „care ar putea onora oricare publicaţie de prestigiu din lume“, iată doar câteva dintre concluziile celui de-al IV-lea Congres al Asociaţiei de Endocrinologie Clinică din România, desfăşurat la începutul lunii septembrie 2009, la Constanţa. (...)
SMSPR intenţionează să publice până la sfârşitul acestui an cel de-al doilea număr al publicaţiei sale literare „Fântâna din Kos“. Numărul „inaugural“ a fost lansat cu succesul cunoscut la „Gala Viaţa medicală – 2009“. (...)
Articolul îl puteţi citi în săptămânalul nostru, Viaţa medicală.
Continuăm publicarea observaţiilor referitoare la definirea pachetului general de servicii medicale din sistemul asigurărilor sociale de sănătate şi introducerea tichetelor pentru sănătate, elaborate, recent, de Comisia de Medicină de Familie a Colegiului Medicilor din România. (...)
Dedicată memoriei profesorului George I. M. Georgescu, întemeietorul Centrului de Cardiologie din Iaşi, cartea dlui conf. dr. Florin Mitu şi a dnei prof. dr. Cătălina Arsenescu- Georgescu, SINDROMUL METABOLIC – UN PARADOX AL CIVILIZAŢIEI? (Editura PIM, Iaşi, 2009) este justificată de creşterea enormă a interesului ce se acordă sindromului metabolic (SM), pe de o parte datorită prevalenţei acestuia, cauzată (!) îndeosebi de creşterea «epidemică» a obezităţii, iar pe de altă parte din cauza datelor tot mai numeroase care îi conferă statut de precursor al bolii cardiovasculare şi al diabetului zaharat de tip 2, precum şi evidenţei că „în centrul tratamentului SM se află schimbarea stilului de viaţă, în care dieta şi exerciţiul fizic reprezintă cheia de boltă“, în timp ce „medicaţia va fi administrată (doar) atunci când mijloacele nonfarmacologice nu au adus rezultatele scontate şi vor aborda fiecare componentă a SM conform unui algoritm specific“. (...)
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
